Din izvoarele cercetate, s-a constatat ca in anul 1733, Iclodul era o parohie greco-catolica cu cca 200 de suflete. De fapt, satul era pur romanesc, iar religia era cea impusa de actul unirii cu Biserica Romano-Catolica, religie oficiala a populatiei unguresti, care prin ocuparea fortata a Ardealului si-a impus cu tarie si credinta pentru toti romanii de aici. Se stie de existenta unei biserici si a trei case parohiale, precum si de numele a trei preoti: popa Zaharie, popa Vasile si popa Toader. Nu se cunoaste locul unde a fost asezata aceasta prima biserica si nici pana cand a a dainuit, stim doar ca actuala biserica a fost ridicata in anul 1879 in cinstea Cuviosilor Gherman si Epifanie sub pastorirea preotului George Barna (probabil localnic), si prin contributia baneasca a enoriasilor acelor vremuri. Pentru constructia ei au fost adusi mesteri din Tohanul vechi (Brasov), iar stilul este cel romanic, sub forma de nava, cu un singur turn, fara bolta si cu altar in forma de absida. Construita pe un deal, ea troneaza deasupra satului ca o mama iubitoare ce-si pazeste si ocroteste pruncii.

Dupa moartea celor trei preoti amintiti mai sus, pana spre inceputul sec. al XIX-lea, nu se cunosc numele preotilor parohi ce au urmat acelora. De atunci insa, si pana astazi, lista parohilor din Iclod este urmatoarea:

- Marian Barna ( 1842 – 1850)
- Stefan Barna ( 1850 – 1870)
- George Barna (1870 – 1887)
- Iosif Lita ( protopop onorific)
- Padurean Teodor ( … - 1921)
- Grama Horatiu (1921 – 1940)
- Victor Ghizdavu ( 1940 – 1947)
- Toma Mihai (1948 – 1952)
- preoti temporari (1952 – 1955)
- Oarga Gheorghe (1955 – 1973)
- Baila Constantin (1973 – 1990, inmormantat langa biserica)
- Stoica Liviu (1990 si pana in prezent)

In perioada de inceput a sec. al XX-lea, in parohie s-au instalat si cateva familii de etnici rromi, veniti din imprejurimile orasului Tarnaveni (Cetatea de Balta), familii care s-au inmultit aici ulterior, si care si-au facut un renume de fabricanti de site (ciure), o ocupatie pe care au avut-o o buna perioada de timp, de unde si-au luat numele de familie „Ciurar”, prezent si astazi la majoritatea dintre ei.

Paroh

preot Stoica Liviu